Cimitirul Vesel din Sapanta, locul in care se rade in fata mortii, este o atractie turistica ce reuseste sa atraga un numar impresionant de turisti din tara si din intreaga lume.  Pozitionat in Maramures, cimitirul este faimos pentru crucile colorate si pictate cu ilustratii ce prezinta scene din viata persoanelor inmormantate in acele locuri (unele prezinta femei torcand lana, tesand covoare, barbati ce taie lemne sau ara pamantul). Pe unele cruci sunt inscriptionate si texte cu nuante umoristice, in care sunt amintite persoanelor respective. Fiecare poem contine numele persoanei decedate si un aspect esential din viata acestuia, satira regasindu-se frecvent in acestea.

Dupa ce este sculptata, crucea este pictata cu un fundal albastru, cunoscut ca fiind “Albastru de Sapanta”

Cimitirul este considerat a fi un loc unic in lume, caci nu multe popoare obisnuiesc sa ia moartea in ras. Exista o legenda conform careia atitudinea vesela in fata mortii este un obicei vechi a Dacilor, care pentru ei moartea era trecerea catre o alta lume, pastrand conceptia de viata vesnita.

Povestea cimitirului incepe inca din anul 1935, cand unul dintre cei mai cunoscuti mesteri din zona, Stan Ioan Patras, a avut ideea nastrusnica de a exprima cu ajutorul unei bucati de lemn, povestea vietii persoanei inmormantate. Sculptor, pictor si poet, Patras a realizat vreme de 50 de ani sute de cruci din lemn, devenite opere de arta.

Prima cruce din cimitir a fost facuta de Patras in urma unor rugaminti a unei femei sarmane, ce avea nevoie de o cruce pentru sotul sau care murise. Mesterul a realizat-o dintr-o scandura lunga si groasa, si pentru a mai alina durerea vaduvei, a cioplit pe lemn chipul sotului si a adaugat si o mica poveste de acesta, scrisa la persoana intai, ca si cum decedatul si-ar fi povestit viata.

De atunci, toate crucile din cimitir au fost pictate in culori vii si puternice, cu povesti si picturi vesele, aducand astfel un strop de optimism in momente si locuri ce ar trebui sa fie caracterizate prin tristete si solemnitate.

Satenii au imbratisat si adoptat cu usurinta ideea sculptorului Patras, apreciand epitafele vesele scrise la persoana intai. Astfel vizitele la mormintele celor dragi nu mai sunt asa de grele.

Iata care sunt cele mai amuzante inscriptii de pe cruci :

“Draga Ancuta ia aminte, fi desteapta, fi cuminte. Sa-mi aduci la mormant flori de sute si mii de ori! Iar acum va las pe toti, frate, sora si nepoti! Eu va las pe toti cu bine si sa nu uitati de mine!”

“Sub aceasta cruce grea, zace biata soacra-mea, trei zile de mai traia zaceam eu si cetea ea. Voi care treceti pa aici incercati sa n-o treziti ca acasa daca vine iara-i cu gura pa mine, da asa eu m-oi purta ca-napoi n-a inturna. Stai aicea, draga soacra-mea.”

De cu tanar copilas

Io am fost Stan Ion Patras,

Sa ma ascultati oameni buni

Ce voi spune nu-s minciuni.

Cate zile am trait

Rau la nime n-am dorit,

Dar bine cat am putut

Orisicine mi-a cerut.

Vai saraca lumea mea

Ca greu am trait in ea.”

Cimitirul este un adevarat muzeu in aer liber, fiind unic in lume. Acesta de altfel, se inscrie intre marile valori ale culturii universale, in 1998 fiind clasat primul in Europa.

Cimitirul vesel este deschis publicului in fiecare zi, in intervalul 10.00 – 18.00, taxa de intrare fiind de 4 lei / adult. Taxa foto este de 4 lei, iar video 10 lei.